Site Loader

Excesul de zahăr poate provoca sau agrava cariile dentare

Pentru dinții grav infectați se recomandă terapia de canal;

  • Chisturile și tumorile dentare necesită un management agresiv, cum ar fi chiuretaj (răzuire sau îndepărtare de țesut) și excizie;
  • TMD-urile sunt adesea corectate cu reducerea anxietății și relaxante musculare. Un dentist vă poate sfătui să purtați și un pază de noapte.
  • Cum să preveniți apariția migrenei

    • Folosirea atei dentare si periajul regulat. Spală-te pe dinți după prânz cu pastă de dinți fluorurată, dacă este posibil. Va ajuta la evitarea problemelor legate de bacterii.
    • Nu neglija curateniile dentare. Curățările regulate dentare îmbunătățesc modul în care se simte gura și ajută la evitarea preocupărilor precum acumularea plăcii dentare, care contribuie semnificativ la apariția cariilor și a cariilor.
    • Depășește obiceiurile de scrâșnire a dinților. Măcinarea cauzată de stres poate fi gestionată cu consiliere, tehnici de relaxare și, în cazuri rare, cu medicamente prescrise. Copiii de obicei depășesc șlefuirea dinților.
    • Ai grijă ce mănânci. Reducerea cantității de zahăr rafinat din dieta dumneavoastră aduce beneficii sănătății generale și ajută la prevenirea acumulării de zahăr de-a lungul suprafeței dinților. Zaharurile lipicioase servesc ca hrana pentru bacteriile care cauzeaza carii in gura.
    • Găsiți cauza. Migrenele legate de stomatologie sunt tratate prin abordarea problemei dentare – nu a migrenei. Examenele stomatologice regulate pot ajuta la detectarea și rezolvarea problemelor înainte ca acestea să provoace durere în gură sau cap.

    Menținerea sănătății dentare este esențială pentru sănătatea dumneavoastră generală. Durerea de dinți, disconfortul maxilarului, durerile de cap sau orice durere de față pot fi cauza sau însoțirea migrenei. Consultați mai întâi medicul dentist pentru a exclude orice problemă orală. Stomatologul dumneavoastră vă poate trata durerea sau vă poate trimite la un medic.

    Obiceiurile alimentare și componentele alimentare pot avea un impact profund asupra sănătății noastre bucale și dentare. Ceea ce mâncăm, cât de mult mâncăm și când mâncăm pot afecta starea orală pozitiv sau negativ. În timp ce unele alimente vă pot îmbunătăți dinții și gingiile, altele pot agrava boli precum cariile dentare, infecțiile gingiilor și cancerele orale. Citiți în continuare pentru a afla cum alimentele pe care le consumăm ne afectează sănătatea orală.

    Recomandări cheie:

    • Alimentele au un impact substanțial asupra sănătății bucale. Influențează inițierea și progresia bolilor bucale, cum ar fi cariile, gingivita, boala parodontală, eroziunea dinților și chiar cancerele bucale.
    • Pe lângă valorile nutriționale ale alimentelor, forma și frecvența obiceiurilor noastre alimentare influențează efectele orale finale.
    • Formele lipicioase de zaharuri sunt principalul vinovat al cariei dentare. Limitarea gustărilor frecvente cu băuturi dulci și băuturi acide ajută la prevenirea deteriorarii dinților.
    • O dietă echilibrată și hrănitoare este cheia pentru menținerea unei stări orale sănătoase.
    • Diferitele clase de alimente, cum ar fi fructele, legumele și produsele lactate, vă ajută să vă mențineți dinții puternici și gingiile sănătoase.

    Cum este legată sănătatea orală de obiceiurile alimentare?

    Alimentele vă pot afecta dinții și gingiile în două moduri – direct prin contactul cu ingrediente dăunătoare atunci când mâncăm (efecte locale) – și indirect prin absorbția ingredientelor în sânge (efecte sistemice). Tipurile de alimente pe care le consumați, cantitatea lor, frecvența, momentul în care sunt consumate și obiceiurile alimentare se pot adăuga și se pot reflecta în sănătatea orală.

    • Tipul de alimente. Alimentele sunt nutritive sau goale – cu valoare nutritivă minimă sau fără valoare nutritivă. Trebuie să cunoaștem conținutul a ceea ce mâncăm într-o zi.
    • Zaharuri. Toate zaharurile, sub diferite forme, au o asociere de lungă durată cu cariile dentare. Studiul de hotar Vipeholm a concluzionat că zaharurile din alimentele lipicioase, ingerate între mese, au fost legate de o creștere semnificativă a cariilor.
    • Cantitatea și frecvența consumului de alimente. Consumul regulat de băuturi și gustări cu zahăr, fără a-ți face timp să te speli pe dinți, poate duce la apariția cariilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște pericolul și sfătuiește că zaharurile gratuite reprezintă cel mult 10% din totalul caloriilor consumate. De fiecare dată când ai zahăr, dinții tăi sunt atacați cu acid.
    • Obiceiurile alimentare. Tiparele de alimentație dictează, de asemenea, daunele cauzate dinților. Consumul de zaharuri între mese este legat de un risc mai mare de carii decât în ​​timpul meselor. Experții recomandă evitarea alimentației excesive.

    Cum îmbunătățesc alimentele potrivite sănătatea orală?

    Cercetările arată că deficiența nutrițională și malnutriția sunt cauze fundamentale ale pierderii timpurii a dinților. Fructele și legumele sunt bogate în antioxidanți, nutrienți esențiali, vitamine, minerale și fibre. Consumul unei diete variate, plină de legume și fructe, scăderea aportului de grăsimi și includerea alimentelor bogate în fibre în mese este o modalitate excelentă de a obține nutrienții necesari din alimente.

    Vitamine pentru gingii sănătoase și parodonțiu

    • Vitamina A, C, E. Vitaminele A, C, E și carențele de folat pot afecta sănătatea parodontală. Deficitul de vitamina A duce la infecții gingivale, gingivite, hipoplazie gingivală și susține pierderea osoasă. Sângerarea gingiilor se datorează adesea lipsei de vitamina C.
    • Vitamina B. Deficiența complexului de vitamina B este legată de apărarea mai scăzută a gazdei împotriva iritanților bacterieni. Acidul folic adecvat ajută la prevenirea inflamației gingiilor. Luarea suficiente de vitamine ajută la evitarea problemelor legate de gingii.
    • Calciu. Calciul este o componentă importantă a oaselor maxilarului și a dinților – ajută la creșterea densității osoase.
    • Vitamina D. Vitamina D ajută la absorbția calciului – trebuie să vă monitorizați nivelul de vitamina D pentru a menține absorbția optimă a calciului.
    • Fosfor. Fosforul și calciul trebuie suplimentate în mod adecvat – o lipsă poate duce la hiperparatiroidism secundar, care este responsabil pentru pierderea osoasă a maxilarului.

    Fii conștient de valorile nutriționale ale meselor tale de zi cu zi. Alimente precum laptele și produsele lactate, nucile, fructele, legumele, ceaiul și alimentele bogate în fibre ajută la prevenirea cariilor și la remineralizarea dinților.

    Ce rău pot face alimentele?

    Există anumite alimente și ingredientele lor care pot avea un efect profund negativ asupra dinților și gingiilor noastre.

    • Acizi și eroziunea dinților. Băuturile carbogazoase și sucurile de fructe ambalate includ acid citric, acid fosforic, acid ascorbic, acid malic, acid tartric și acid carbonic. Studiile arată că frecvența eroziunii dentare crește în rândul consumatorilor obișnuiți de băuturi răcoritoare. Persoanele cu gura uscată sunt mai expuse riscului de eroziune dentară din cauza lipsei acțiunii de autocurățare a salivei din gură.
    • Zaharuri. Excesul de zahăr poate provoca sau agrava cariile dentare. Zaharoza, unul dintre cele mai frecvente zaharuri adăugate în alimente, este considerată cea mai dăunătoare. Acesta este ușor divizat în glucoză și fructoză și servește ca substrat pentru bacteriile orale. Bacteriile orale produc placă dentară, ceea ce duce în cele din urmă la carii dentare.
    • Fumatul și consumul de alcool. Persoanele care fumează sau mestecă tutun sau beau alcool sunt expuse riscului de a dezvolta cancer oral pe termen lung. Riscul de cancer este legat de frecvența, cantitatea și perioada în care o persoană se complace în aceste obiceiuri.

    Recomandări de dietă și stil de viață pentru o bună sănătate orală

    Menținerea unei diete sănătoase și echilibrate este cheia pentru a vă menține dinții și gingiile sănătoase.

    • Valoare nutritionala. Optează pentru mese hrănitoare, pline cu fructe, legume, alimente bogate în fibre și produse lactate.
    • Evitați gustările. Evitați gustările goale. Feriți-vă de excesele frecvente între mese.
    • Limitați zahărul. Limitați zaharurile și bomboanele lipicioase – consultați un dietetician pentru a afla dacă mesele vă satisfac nevoile nutriționale.
    • Păstra curat. Mențineți igiena orală vizitându-vă medicul la fiecare șase luni.
    • Nu fuma. Evitați fumatul, băutul și mestecatul produselor pe bază de tutun.

    Vapatul dăunează dinților și sănătății bucale în moduri de care poate nu ești conștient. Cercetări recente confirmă că aerosolii produși prin vaping acoperă suprafețele dinților și creează un teren perfect pentru bacterii. Efectele pot persista mult timp după ce ați vaporizat și pot provoca adesea daune ireversibile ale dinților.

    Recomandări cheie:

    • Vapingul este adesea considerat greșit a fi un instrument de renunțare la fumat. Mai degrabă, face ca dinții să se carieze într-un mod similar cu zaharurile lipicioase.
    • Vapatul provoacă inflamarea gingiilor, carii, gură uscată și miros urât. Este, de asemenea, legat de cancerul oral și bolile pulmonare și cardiace.
    • Vizitele regulate la stomatologie și consilierea adecvată pot crea conștientizare pentru a vă ajuta să renunțați la acest obicei.

    Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) subliniază că 2,5 milioane de adolescenți și adolescenți vaporizează în America, iar numărul este în creștere. Citiți mai departe pentru a afla cum vapoarea afectează sănătatea orală.

    Până în 2022, 1 din 10 adolescenți de liceu și gimnaziu din Statele Unite au experimentat cu țigările electronice. Ceea ce poate fi mai surprinzător este faptul că 14,1% dintre elevii de liceu (2,14 milioane) și 3,3% (380.000) dintre elevii de gimnaziu folosesc în prezent țigările electronice în mod regulat. Stomatologii sunt alarmați de creșterea obiceiurilor de vaping și de daunele pe care le fac gurii tinerilor. În plus, cercetările continuă să dezvăluie pericole suplimentare pentru sănătatea orală.

    Cum vapoarea afectează structurile gurii

    Efect asupra țesuturilor dure orale

    Propilenglicolul, o bază comună în țigările electronice, se degradează în acid acetic, acid lactic și propionaldehidă. Cea mai importantă problemă cu această combinație de ingrediente este că acestea lucrează împreună pentru a demineraliza smalțul – cel mai exterior și cel mai dur strat de dinți. Studiile au descoperit o scădere cu până la 27% a durității smalțului din cauza vapingului cronic. În plus, acești compuși sunt, de asemenea, higroscopici, ceea ce înseamnă că se leagă cu apa din salivă, provocând xerostomie (gura uscată).

    Un alt compus de bază, glicerina, care este cu 60% la fel de dulce ca zaharoza, se combină cu anumite arome utilizate în sucurile de vaporizare pentru a crește de patru ori aderența microbiană la structurile dinților. Acest lucru îl ajută pe Streptococcus mutans – principalul vinovat al cariilor – să adere la smalț, provocând o demineralizare rapidă și carii ale dinților. Mai mult, compozițiile de vaping cu îndulcitori sunt asemănătoare cu băuturile răcoritoare obișnuite și cu o dietă bogată în zaharoză și sunt foarte cariogeni.

    Efect asupra țesuturilor moi orale

    Nicotina, principalul component activ al tutunului, restricționează fluxul de sânge către gingii, privându-le de nutrienți și oxigen și provocând recesiunea gingiilor. În ciuda credinței populare, studii preliminare recente dezvăluie că țigările electronice au același efect asupra țesuturilor moi care susțin dinții ca și țigările tradiționale. În plus, un studiu de cercetare de două săptămâni privind răspunsul gingival atunci când fumătorii au trecut de la fumat la vaping a descoperit o creștere substanțială a inflamației gingivale, eliminând credința că vapoarea este mai puțin periculoasă decât țigările convenționale.

    Pentru mai multe informații vizitați https://folifort-official.top/ro/ .

    Contents

    Created By: Henry Wilson